Se afișează postările cu eticheta recenzie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta recenzie. Afișați toate postările

vineri, 28 martie 2014

De ce barbatii se insoara cu scorpii ?

,,De ce bărbaţii se însoară cu scorpii nu este o altă carte de genul «cum să pui mâna pe un soţ». În niciun caz nu ai să găseşti în cartea asta o sugestie cât de mică cum că nu poţi fi o femeie completă până nu îţi găseşti «jumătatea». Dimpotrivă. Vei vedea că vom sfărâma convenţiile, te vom ajuta să înţelegi mai bine de ce unele relaţii nu duc nicăieri şi vom moderniza concepţiile tale referitoare la modul în care îşi alege un bărbat sufletul pereche... Scoate-ţi pantofii din picioare, aşază-te confortabil şi pregăteşte-te pentru o discuţie serioasă, ca între fete.“

Sherry Argov

Asta e descrierea sumara pe care o gasim imediat pe coperta din spate a cartii.
Am vazut prima oara cartea intr-un stand, la Kaufland. Acum 2 zile o colega mi-a spus ca a inceput-o. Era foarte entuziasmata si asta m-a determinat si pe mine sa o citesc. Mi-a luat cam 1 minut sa o descarc, apoi am devorat-o. Nu pentru ca e buna sau pentru ca sunt eu cine stie ce disperata.
Autoarea da niste sfaturi in esenta constructive, pe care aproape ca m-a convins sa le urmez. Problema adevarata vine dupa. O tipa limitata o sa multumeasca Domnului ca i-a scos in cale cartea si se va stradui pana la naduseli sa respecte ce e scris acolo. Aparent nicio problema, nu?
Don`t think so. Din punctul meu de vedere, fie ca vrei sau nu un sot, pentru ca pe asta se cam axeaza cartea, TREBUIE sa te porti natural. Daca tu esti din nascare o tipa moale si usor de calcat in picioare o sa poti sa aplici maxim 4-5 sfaturi. Te vei gasi in imposibilitate la un moment dat, vei ceda si tipul se va prinde. Ori esti "scorpie" din dotare, ori o lasi balta.
Purtandu-te natural ai sanse mai mici sa o dai in bara decat daca tipul se prinde ca faci totul de fatada. Ca sa nu vin si cu ipoteza, putin plauzibila, ca el sa fi auzit macar in treacat de cateva din sugestiile prezentate in carte.

Vrei cu adevarat sa-l joci pe degete? E ok, toate vrem. Gaseste o modalitate a ta, nu lua de buna chiar tot ce scriu altii.
Nu pot sa omit exemplele ascunse sub nume false. Cred ca ele dau farmec intregii carti.
Daca o iei ca o lectura ieftina de weekend, e perfect. Daca faci din ea crezul tau, ai o problema sus la mansarda.
Fiind cinstit nu pierzi nimic, doar triezi.

vineri, 7 februarie 2014

50 Shades of Grey

<<rog a se scuza pe alocuri limbajul care se încearcă a fi în ton cu romanul>>

Mi-am irosit aproape inutil vreo 6 ore din viaţă ca să termin primul volum al trilogiei. Cartea asta efectiv m-a futut [aparent scriitoarea are o obsesie pentru verbul ăsta, pe care îl găsesc de minim 3 ori pe pagină]. Recunosc că nu mi-a trecut nicio secundă prin cap faptul că există cărţi pentru care trebuie să fii pregătit emoţional. Ştiam că e o carte extrem de controversată, ăsta fiind principalul motiv pentru care am vrut să pun mâna pe ea. Am vrut să văd cu ce a reuşit cineva, în 3 volume, să scandalizeze într-atât lumea, cum a reuşit să îi împartă pe cititori în ahtiaţi şi revoltaţi. 
După primul volum mi-am făcut o impresie generală şi la drept vorbind, nu intenţionez să le citesc şi pe celelalte două. Cu toate că primele 3 capitole le-am citit pe nerăsuflate, am trecut după aceea printr-o gamă de stări emoţionale din toate genurile. După ce am râs, mi-am dorit propriul meu tip deştept şi bogat, dar fără vicii, m-a speriat, m-a îngrozit, m-a făcut să plâng pe înfundate şi să o las din mână când a fost prea mult. Am reluat-o din absurd, dintr-o nevoie pe care nu o pot explica de a avea certitudinea că întunecatul Grey nu rămâne cu disperata de Ana. [sincer, tipa se arată puţin cam disperată.]
Maniera de scriere e banală, lipsită de orice metaforă sau încercare de a înfrumuseţa ideile plate ale eului narator. Repetiţiile sunt obositoare şi povestea, la rece, pare trasă de păr. Descrierile după care jumătate de planetă e înnebunită sunt la început seci. 
Concluzia mea e că s-a ajuns la nebunia asta din vreo 2 motive: în primul rând, sexul a fost prea mult un subiect tabu şi în al doilea rând, deşi mai sunt numeroase cărţi care se apropie de conţinutul ăsteia, E.L.James a avut curajul neruşinat de a scrie fără reţineri, fără prejudecăţi. Cred că ăsta e singurul lucru pe care îl apreciez la ea şi la cartea ei.