marți, 31 decembrie 2013

Prima oara cand te-am ucis

Te-ai intrebat vreodata de cate ori mi-am propus sa te ucid? Bucura-te ca alinierea planetelor nu a coincis niciodata. Nu am avut niciodata, simultan, curajul, taria si ocazia sa o fac. Dar vai, cat mi-am dorit...
Nu iti poti imagina, stiu. Dar eu? ei bine eu am revazut atatea variante ale acestui film incat am inceput sa cred ca e real. Si ca tu esti doar o pisica cu multe vieti, care sub lamele cutitelor si sub efectul drogurilor moare din nou si din nou si din nou...
Iti voi povesti cum te-am ucis aseara. Si o sa-ti placa. 
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Aseara te-am injunghiat. Nu mai stiu de cate ori. Am pierdut sirul undeva pe la 123. Nu mai erai om, erai facut din fasii de piele care atarnau sangerande. Si nu era ura intre noi, nu de la mine la tine. Era razbunare. Se zice ca e dulce, a mea are gust sarat, gustul sangelui tau care se scurge pe podeaua cafenie. 
Nu-ti mai stralucesc ochii la fel ca prima oara. Acum e inversunare in ei, de parca iti propui sa ma ranesti imediat ce scapi. Bietul de tine, nu ti-am zis ca e un cerc vicios. Nu vei iesi de aici. Chiar daca eu imi pierd fiecare an stand langa tine si torturandu-te, va merita. 
Poate ajungi in final la sentimente mai bune, cine stie. Viata te duce unde nu te astepti, asa spuneai. 
Ne vedem maine. Azi doar te voi lasa aici, singur, sa astepti un 2014 lipsit de chin. Te voi lasa sa-ti faci iluzii, sa visezi si ma voi intoarce sa le spulber. Asa cum ai facut tu cu ale mele inainte. Cu mult inainte ca eu sa devin o criminala. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu