La multi ani!

E frumos sa stai aici, sus, pe un nor,
Uitandu-ma la voi toti cei mici, de jos,
Trecand pe drumuri ce par fara de rost.

Nu-s un vechi romantic cu papirus si stilou,
Nici un clasic ganditor la masina de scris
Nici un tip cu laptopul incins.

De fapt, nu va privesc.
Stau sus pe nor, pe spate-ntins,
Cu telefonu-n mana,
Si scriu povesti, scrisori, lucruri simple la-ndemana.

Tastele-s tocite la telefon, "a"-ul nu se mai vede,
Clapita din spate sare si zburda p`aici,
Butonul lateral este prins cu lipici.

Cate lucruri au fost spuse, scrise si citite cu el,
Cate povesti am auzit bazaitee-n difuzor,
Si de cate trecuturi sa le-aud inca mi-e dor.

Dar povestea de azi nu e poveste, de fapt,
Tastele vor scartai la compunerea unei scrisori,
Catre iubita mea, cheia Sol, Do major.

Draga tu,

Am ramas o vreme fara tine-n letargie
Fara papuci sub care sa stau, la racoare,
Fara sa-mi dai putin cate putin, cu lingurita, visare.

Privesc des acum in gol, privind trecutul,
Privind vara ce-am pierdut-o fara tine,
Privind catre noi, catre tine, catre mine.

Si ma-ntreb unde ne-a fost capu-ndragostit
Si de ce ne certam si dramatizam totul,
De ce uneori simteam gresit,
Desi launtric traiam iubind.

Trecut-au toate peste noi,
Si soare, si ploi,
Si ne zgariam si guduram ca doi pisoi.

Ajungem in final, se pare, sa ne regasim,
Intr-o lume secreta, doar a noastra, departe de toti,
In care nimeni nu se baga, in care doar noi traim.
Si nu te voi lasa din nou sa fugi.

Ma uit ca scriu cuvinte seci, colocviale,
Si nu-mi pot folosi inca lirica-mi exprimare
Mai stai putin, iubito, sa trec in starea de visare.

Am trecut pe un nor pe perna, invelit in ceata,
Telefonului ii sare partea de carcasa din spate,
Degetele umede si transpirate scriu lucruri necugetate.

Ma simt ciudat sa-mi vars sentimentele liber si frivol,
Sa spun direct ce am de zis,
Sa ies putin cate putin din lirism.

Incep. Reincep. Noi cand reincepem?
Sau am reinceput deja?
De fapt, am incetat ceva, candva?

Era ianuarie, si era zi. Si nu era chiar frig.
Era chiar putin soare-afara, tu senina si-nfrigurata,
Dar n-am vrut sa sar cu-mbratisari calde de prima data.

Te-am dus acasa sperand la un sarut.
Nimic mai mult, ti l-as fi smuls.
Dar nu voiam sa-mi arzi o palma
Si sa nu mai pot sa te ascult.

Era pranz, tot ianuarie, intr-un oarecare parc.
Era romantic, te-as fi sarutat din nou,
Era un cadru-atat de intim, o liniste cu ecou.

Te gadilam usor sa mi te-aduc in brate.
Si n-a fost o-mbratisare scurta.
Apoi te-am prins cand era sa cazi pe-acea treapta abrupta.

In alta zi te-am prins nervoasa si trista-n telefon.
Atunci ai strigat la mine "taci!
Imi cam place sa stau cu tine! Nu vezi?
Esti prost sau te prefaci?"

De fapt, ma prefaceam. In alta zi de ianuarie
Eram la tine-acasa si te-mbratisam usor.
Te jucai cu mana mea, simteam ca te ador.

Te-as fi sarutat pe loc, dar numai am muscat.
Atunci ti-am dat si primul trandafir, care-n timp s-a uscat.
Si ne-am plimbat prin mall tinandu-ne de mana.
Ma simteam fericit ca Armstrong pe luna.

Si-n alta zi de iarna ti-am dat un inel.
Si simteam ca trebuie sa fie al tau.
Insemna ca esti a mea, nu era doar un cadou.

Juma' de an a trecut lent, si totusi atat de rapid.
Ma ofticam cand trecea o zi fara sa-ti fac vreun cadou
Si toate-acele dati cand imi dadeam seama ca-s natarau!

Ultimul cadou, de 6 luni. Stiam ca vine vara, ca ne vedem rar.
M-ai imbratisat, apoi voiai sa pleci. M-ai privit in ochi fugar.
Ti-am oferit un cadou simplu, m-ai privit cu dor, m-ai sarutat si ai plecat.

Ti-as spune-altele multe, ti le voi sopti,
Vom avea destul timp numai noi,
Stii ca doar tu pentru mine de-acum suntem doi.

Poezia asta nu stiu ce-a vrut sa fie...
Dar stiu ca-i pentru tine, si atat.
Eu in ea sa te iubesc am rol.
Acum nu ma mai asculta, iubito.
Doar saruta-ma din nou.


<<credits to orefixe.blogspot.com>>

Minutul 90

Tatal intra in camera fiicei sale si gaseste o scriosoare pe pat. Avand deja ganduri negre, desface totusi scrisoare si citeste:

Dragi parinti,

Cu parere de rau va anunt ca eu am fugit cu noul meu prieten. Am aflat ce inseamna adevarata dragoste si el este un dragut cand gonim goi cu motorul cu toate piercing-urile, cicatricele, tatuajele care ii acopera tot corpul! Dar nu e numai asta. Sunt insarcinata si Ahmed zice ca vom trai fericiti in rulota lui din padure. Vrea sa avem multi copii, ceea ce stiti ca imi doresc si eu.

Am invatat ca marijuana nu face rau nimanui asa ca o crestem pe langa casa pentru el si prietenii lui care ne aduc toata cocaina pe care ne-o dorim. Intre timp ne rugam sa se gaseasca leacul pentru SIDA, in asa fel incat sa se faca si Ahmed bine. Sa stiti ca merita! Nu va faceti griji in ceea ce priveste banii. Ahmed a aranjat ca eu sa joc intr-un film pe care il fac prietenii lui Leroy si Jamal in pivnita. Deocamdata castig 50 $ pe scena, dar pot sa iau inca 50$ bonus daca sunt cu 3 barbati si un bonus de 100 $ daca se foloseste un cal. Ahmed a zis ceva si despre niste caini, asa ca am mai multe posibilitati. Mama, sa nu-ti faci griji pentru mine, de acum am 15 ani si stiu sa am grija de mine. Dupa cum vezi eu si Ahmed ne-am gandit la toate! Intr-o zi o sa trecem in vizita pe la voi sa va cunoasteti nepoteii. Ahmed chiar se gandea sa-si puna un atas la motor ca sa putem veni cu toti o data!

Va pup pe amandoi

Fiica voastra, Maria

....................













PS. Tata, am glumit......... sunt la vecini, ma uit la TV.Voiam doar sa iti arat ca sunt si lucruri mai rele in viata decat SA PIARDA ROMANIA IN MINUTUL 90 DIN NOU!!!

Clor

Textul asta e despre ipocrizie, despre ceea ce oamenii pretind ca sunt. Despre munca asidua pe care o duc unii sa ii convinga pe altii de un neadevar. 
Daca nu iti placeau defectele mele, de ce le cauti in alta? Cu ce sunt ele diferite? 
Daca ai condamnat-o pentru pacat, de ce la alta il consideri calitate?
De ce se schimba persoanele si mai ales, cum o fac asa de repede?
Poti sa speli un tricou negru de 1000 de ori si nu devine alb. Da, se decoloreaza, se distruge, dar nu devine alb. Ei bine, daca pui clor pe el, e altceva. La fel si cu minciunile, asa am invatat eu la istorie. Ca o minciuna spusa de un milion de ori nu devine adevar.

Paradoxal, tu vei incepe sa crezi. Iti vei face propria bula pentru ca nu esti capabil sa te descurci in lumea reala. Acolo nu trebuie sa fugi de probleme sau sa le infrunti, pentru ca ele nu exista. Suna bine, nu-i asa? Mai mai ca ai vrea sa te muti acolo. Dar nu poti; si inainte sa ma intrebi de ce iti raspund singurica- pentru ca esti deja acolo. Pendularea asta intre doua orase, tot drumul batut, merita? 

Somn

E pauza; genul ala de publicitate care dureaza atat de mult incat ai timp sa-ti iei "un suc, de la benzinarie, din Mamaia" (nu stiu cine a inventat chestia asta, dar a avut dreptate). In fine, filmul e aproape de jumatate din cate-mi dau eu seama ( nu ca l-as mai fi vazut de cel putin 5 ori) si tu ai adormit.
Nu esti genul care sa ma impinga jos din pat, care sa stea cu tot corpul rasfirat pe 2m, sa imi fure pilota sau sa sforaie. Tu dormi ca un copil. Ai fata senina si mainile tale sunt potrivit de grele peste mine intr-o imbratisare ciudata.
O sa pleci dimineata prea devreme pentru fericirea mea, dar somnul sau nesomnul langa tine sunt de preferat. Nu pot sa explic de ce, e dincolo de motive. Poate asa m-am obisnuit. Nu si cu plecarile. Daca te mai duc la gara de cateva ori o sa simt cum rup bucati din mine, la propriu. E ceva in starea aia de sfarseala, o singuratate dusa spre extrem. Pentru ca revederea e atunci in punctul ei cel mai departat.
Dar mai e. Pana dimineata mai e. Pana atunci dormi. O sa fiu tot aici cand te vei trezi.