joi, 25 aprilie 2013

Succes

Seara- zambeste lunii care se ascunde dupa soare la eclipsa, dimineata- imbratiseaza tricoul meu alb cu negru si imediat ce te trezesti iubeste mirosul absentei mele. In fiecare clipa in care esti departe de mine vreau sa te macini ca o roca sub actiunea apei marii sarate. Vreau sa vad in pielea ta erodat regretul asa cum la mine sta marturie gaura din torace.

 Prima oara ti-ai exersat talentul de chirurg pe inima mea, te-am lasat sa ma tai si sa ma spinteci. Ai facut asta iar si iar pana te-ai plictisit si m-ai aruncat ca pe o jucarie veche in fundul sacului. Pe mine ma poti mutila cat vrei, am credinta si asta ma mantuieste. Dar tu, dragule, daca asa o sa te porti si cu pacienti...o sa ajunga sa te urasca toti. Si nu vrei asta, nu? Doar de aia ti-ai vandut sufletul, pentru succes! 

sâmbătă, 20 aprilie 2013

Magie

Era sambata dupa-amiaza, ora 6. Ma intorceam acasa pe un drum parcurs de atatea zeci de ori inainte, cand m-a izbit. Nu o masina sau inspiratia, cum ar putea crede unii, ci doar realitatea. Nu era nicio masina, niciun om, nicio bicicleta, niciun ciripit nu se auzea. Eram doar eu si parfumul de liliac proaspat inflorit ce plutea in aer. Bine, o sa-mi spuneti, dar ce mare lucru e asta.
Pentru mine este. Am simtit pustietatea acelor clipe ca pe un sfarsit al tuturor, mai putin al meu. ca pe un desfrau, un rasfat cuvenit numai mie.
Am vrut sa-l imbuteliez in memorie, sa ma asigur ca nu va disparea niciodata si ca de fiecare data cand voi dori, voi putea sa revin la el.
Numiti-ma nebuna, dar eu numesc asta "magie".

marți, 9 aprilie 2013

Ucigasi de fericire

Uneori ma simt ca un mator mut, legat de scaun si obligat sa asiste la brutala asasinare a fericirii sale. Cel putin asa m-am simtit aseara in vis.
Tu nu erai acolo, eram doar eu si un tip imbracat complet in negru care purta o cagula(tot neagra, evident). Si mai era EA, fericirea mea cu chip uman, incatusata, lovita, schingiuita. Imi era teribil de mila de ea si simultan de mine, dar nu aveam ce face. Nu e ca si cum eram vreo masochista sau ceva, dar noi doua ne-am pierdut reciproc de mult timp, iar in scurtele noastre intersectari ne uitam una la alta ca doua straine.

Dar sa continui cu visul...eu stateam legata de scaun, cu un calus in gura, cu mainile si picioarele incatusate si privirea fixata spre un perete gol. Pe ea au adus-o mai mult tarand-o, cu mainile stranse cu funie groasa si noduri marinaresti. I-au pus streangul de gat   si au suit-o pe un scaun. Apoi un ucis-o, sec. Chiar sub ochii mei incapabili sa mai verse lacrimi dupa atatea despartiri dureroase de fericirea mea. O vedeam atarnata acolo, cu capul plecat si nu puteam simti nimic, nu puteam face nimic.
Nemernicii aia m-au ucis si pe mine odata cu ea.

vineri, 5 aprilie 2013

De ce citesc?

In postul anterior povesteam despre concursul organizat de cei de la Libris.ro pentru bloggeri, cel care ofera premii ce constau in carti la alegere. Se cere sa scriu un post intitulat dupa cum se vede "De ce citesc ?", in care sa explic de ce eu citesc si sa dau sfaturi pentru altii, sa-i indemn sa citeasca.
Incep prin a-mi prezenta, asa cum eu insami l-am numit, Decalogul motivelor pentru care eu citesc.

1. Citesc pentru a ma detasa. 
Uneori, din cand in cand, poate chiar mai des, simt nevoia de a ma desprinde de realitate, de a pluti din lumea asta spre fictiune, de a ma transpune intr-o poveste care atrage.

2. Citesc din placere.
Cred ca acesta trebuia sa fie de fapt primul motiv. Ca multe alte lucruri, in cazul meu, cititul este o pasiune. Este placerea in starea ei pura si nevinovata care te curata din interior. Citesc de la 6 ani si nu intentionez sa ma opresc vreodata. Ba chiar am si o lista cu toate cartile citite, e ca un fel de "palmares" cu care ma mandresc. Imi place sa recitesc toate acele titluri si sa retraiesc placerea fiecarei carti in parte.

3. Citesc pentru ca asta e un stil de viata. 
Prietenii mei stiu ca visul meu este sa devin avocat; in consecinta, trebuie sa fiu tot timpul la curent cu litera legii. Il numesc stil de viata pentru ca nu poti sa nu citesti, fie din obligatie, fie din placere, din nevoie, din impuls, din orice motiv ai vrea. Stil de viata sanatos as putea adauga. Citind, iti mentii mintea vigilenta, ca intr-un permanent antrenament dar pe care nu il faci in graba, ci in ritmul tau.

4. Citesc pentru ca vreau sa ramana ceva in mine.
 Cele mai frumoase povesti de dragoste, cele mai captivante fapte istorice, povestile copilariei, toate provin din carti. Toate basmele si povestile nemuritoare, toate povestile cu fantome, strigoi, balauri si alte personaje negative le intalnesti in carti. Desigur, exista si desene animate sau carti de colorat, dar sa fim seriosi, niciuna din aceste metode substituente nu poate egala farmecul cartilor.

5. Citesc ca sa fiu ocupata.
Rare sunt cazurile in care dispun de foarteee mult timp liber, cel  mai des in vacanta. Ma "parchez" frumusel la tara, cu un teanc de cate 7-8 volume si citesc. Sa nu va inchipuiti ca am si altceva de facut, chiar nu am. Ma afund in carti, la mine in camera, in leagan, in hamac, in foisor sau in mijlocul curtii pe iarba. Tin cont de locul in care ma asez in masura in care am nevoie de lumina pentru a citi, dar la atat se rezuma grija mea pentru acesta.

6. Citesc pentru altii.
Pentru mama mea atunci cand e obosita, pentru tatal meu atunci cand scrisul este prea mic, pentru finuta mea de 3 ani ca s-o adorm, pentru verisoara mea de 10 care nu intelege povestile din cartea de engleza, pentru iubitul meu care pretinde ca ii place vocea mea [dar eu nu il cred].

7. Citesc din curiozitate.
Cand cineva povesteste despre o carte care l-a impresionat sau la televizor apare cate un scriitor cu un volum publicat ceva in mine se declanseaza. Pot defini acel ceva numai ca fiind curiozitate, sete de cunoastere.

8. Citesc si pentru scoala, evident.
Nu este unul din motivele fruntase, dar in mod cert nu poate fi omis. Citesc SI pentru ca mi se cere la scoala. Romana, Engleza, Istorie, Filozofie, mai rar pentru alte materii, dar in principal citesc.

9. Citesc pentru mine.
Citesc pentru mine, din constiinta faptului ca e necesar si benefic, ca imi trebuie si ca ma ajuta. Din convingerea corecta, zic eu, ca nimeni nu citeste pentru mine daca nu o fac eu.

10. Citesc ca sa invat.
Ultimul dar nu cel din urma (acum realizez ca nu trebuia sa fie deloc ultimul, dar fie...). Cum sa invat daca nu citind? Cum sa acumulez o cantitate atat de mare de informatii intr-un timp atat de scurt? Cum sa inveti fara sa citesti? Invat cuvinte noi, expresii, imi dezvolt imaginatia, creativitatea, dar ma si descopar pe mine. Uneori ma si "imbunatatesc".

Cam acestea ar fi motivele mele si cred ca minim 4 din acestea ar trebui sa le regasesc atat  in fiecare post al participantilor la aceasta provocare cat si in mintile oamenilor simpli, de pe strada. Dar pentru ca este totusi un concurs, va invit pe voi, dragi cititori, sa impartasiti unul sau mai multe din motivele pentru care voi cititi.

joi, 4 aprilie 2013

Saptamana Patimilor

Am o sete de cunoastere, o foame de cuvinte, un dor nebun de duca si cum nu se putea mai rau...sunt la dieta. Nu este o dieta ca acelea obisnuite si arhicuoscute. Asta e putin diferita prin faptul ca te obliga cumva sa te abti de la mancare, bautura, de la tot. Este infranarea tuturor dorintelor tale care te mistuie si te provoaca. Treci printr-o serie de stari, de la usoare migrene si goluri in stomac pana aproape de pragul nebuniei, cand ai face orice pentru a-ti potolii demonii.

Dragul meu cititor, nu-ti doresc sa treci prin asta. Te va schimba total si nici tu nu te vei mai recunoaste la sfarsitul acestei saptamani a patimilor. Vei avea barba, sudoarea ti se va fi impregnat deja in profunzimea tesaturilor hainelor pe care nu le-ai mai schimbat de luni. Azi e vineri, nu pentru ca asa vreau eu sau pentru ca asa imi place mie, ci pentru ca asa trebuie. Mai e putin, chiar foarte putin si se termina. Te vei spovedi unui necunoscut intr-al 9-lea ceas duminica si vei implora mantuirea sufletului tau.
La sfarsitul acestui drum vei cadea, ca si cum tu ai avea cuie in maini si in talpi, tu ti-ai fi carat singur crucea timp de 7 zile, 123 de kilometrii si 168 de ore chinuitoare. Te vei intoarce acasa, la mine, si imi vei cere sa te iert si eu, caci Dumnezeul tau a facut-o.

luni, 1 aprilie 2013

Radiera

Nu poti sterge amintiri, fapte, gesturi, cuvinte aruncate derizoriu, dar poti sterge altele. Asta e placerea ta, sa stergi. Mai dureros e ca uneori ma stergi pe mine cu totul, ca si cum nu as exista, ca si cum nu m-ai mai vrea. Dar tie nu-ti pasa, spui ca te descarci.

Dragul meu, de cate ori te-am sters eu pe tine? Iti mai regasesti conturul? Sper ca da, pentru ca eu l-am pierdut pe al meu, undeva...pe drum.