miercuri, 26 septembrie 2012

Dispret

Stii cum e sa te implici in zeci de lucruri, sa le duci la bun sfarsit intr-un mod onorabil si sa fii recompensat? Nici eu!
Simt ca nimic de ce fac nu e un proiect care sa fie apreciat. Asa ca renunt si imi prezint cu toata politetea dispretul fata de cei care "vad" sau "se prefac a nu vedea" eforturile depuse de unii.
Daca aceasta situatie ar fi o persoana, as scuipa-o cu tot tupeul in fata.
 Si o dedicatie muzicala care se potriveste cu stare mea: http://www.youtube.com/watch?v=m1kTvmOl1_A

marți, 18 septembrie 2012

Amintiri din puscarie

Razboiul nu se poarta numai pe front, ci oriunde exista persoane care nu se inteleg. Nu exista macel fara arme. Unii ajung prizonieri de razboi, pentru ca au taria de a-si mentine credinta. Ei sunt cei care indura numai pentru a nu da satisfactie inamicului, ca s-au predat. Ei mor in lagare, de frig, de foame, batuti, intr-o singuratate care te innebuneste.
Acolo unde auzi picaturile de sudoare cum se scurg de pe frunte pe obraji, pe langa conturul buzelor, in jos pe gat. Aici unde lumina este o raritate cu care nu esti obisnuit, care te orbeste daca o privesti putin mai mult decat se cuvine.
Iar la carcera este mai rau ca intr-un mormant. Ai senzatia ca pereti se strang cu scopul de a te strivi, ca aerul e din ce in ce mai putin. Iar mintea incepe si ea sa-ti joace feste, sa te minta cu vorbe dulci pana cand vei deveni doar un morman de oase care nu mai sunt legate intre ele de nimic.
Si asa dispari. Ajungi cenusa, un praf care sa ingroase straturile deja existente in celule.

joi, 13 septembrie 2012

Epilog: Istoria crimei din benzinarie

Necunoscuta misterioasa ocupa locul 123 in carnetelul sau cu victime. Doar ca acum, ceva era in neregula. Nu mai simtea acea satisfactie de durata, chiar din contra. Se simtea ca in vid.
Nu se intrebase niciodata de ce ucidea, daca e normal sau daca ar trebui sa se opreasca. Nu se gandise la consecinte sau la zecile de familii pe care le-a distrus. Era omul momentului, al impulsului. Deciziile le lua mai mult sub semnul norocului. Dar acum era diferit, vroia sa experimenteze ceva mai "profund".
In acest moment al sau de necugetare a puns punct tuturor problemelor. Era undeva intre 2 si 3 dimineata, pe autostrada nu se vedea nici urma de masina, benzinarie era goala. Se auzea doar zgomotul produs de frigiderul produselor perisabile. Cu miscari mecanice si o privire lipsita de esenta goleste cateva bidoane de apa, le duce la pompa si le umple cu benzina. Se intoarce inauntru si incepe sa imprastie cei 50 de litri de motorina pe marfa, ghiseu, pe jos, chiar si pe el insusi. Scoate din buzunar un chibrit si ultima tigare din pachetul de Kent 8 furat din casa cu doar cateva ore in urma.
Aprinde nonsalant tigarea si arunca pe jos batul de chibrit. Intreaga incapere se aprinde. In jurul sau flacari care s-au raspandit pana la picioarele sale. Asezat pe scaunul sau astepta, ca flacarile sa-l cuprinda si pe el. Sa-l mistuie, sa-l mantuiasca de povara crimelor comise. Putin cate putin focul a cuprins fiecare bucata din el, durerea devenind insuportabila.

Locul a fost gasit de catre un sofer care oprise speriat de masa de fum si scrum de langa sosea, a fost chemata politia si s-a presupus ca era doar un angajat dement. Un nebun depresiv care dadause foc locului si din prostie fusese prins in propria capcana. Nimeni nu avea sa afle povestea acelor fete, luase cu el 123 de secrete in Iad.

miercuri, 12 septembrie 2012

De ce dragostea dureaza 3 ani


De ce 3 ani şi nu 2 sau 4 sau 600?
După mintea mea, asta confirmă existenţa celor trei etape pe care le-au evidenţiat atât de des Stendhal, Barthes şi Barbara Cartland: Pasiune - Tandreţe - Plictiseală, ciclu cu trei faze ce durează, fiecare, un an.

În primul an, cumperi mobila.

În al doilea an, muţi mobila.

În al treilea an, împarţi mobila.

Si de asta dragostea dureaza 3 ani

via Irina.Ir

Istoria crimei din benzinarie IV

Poftea la sange asa cum vedem pe strada copii mici care isi doresc acadele sau alte prostiute de la vanzatorii ambulanti. Sclipirea din privire nu-i putea fi egalata de nimic. Nu ii pasa ca ea suferea, ca efectul alcoolui disparea cu fiecare clipa si durerea devenea insuportabila. Era ca si cum cineva ii strivea incet fiecare din cele 206 oase ale corpului ei. Incercase sa ajunga pana la chiuveta dar pica pe jos la jumatate distantei dintre aceasta si usa de la intrare.
Zgomotul provocat de corpul ei de 57 kg l-a facut sa se repeada asupra ei. Sadic sa nu, nu dorea ca ea sa moara inainte de a o ucide el. A scos briceagul din buzunarul de la spate si i-a sectionat usor clavicula. Rana nu era letala, dar datorita celorlalte pe care le mai avea, timpul i se scurgea repede.
I-a curmat suferinta cu o ultima lovitura brutala direct in inima. Ochii ei s-au deschis mari apoi s-au inchis pentru ultima oara. A ramas cateva clipe pe jos, langa ea. A inceput sa o buzunareasca in cautarea unui act, ceva care sa-i spuna cum se numea straina misterioasa.Dar nu a gasit, asa ca si-a intors atentia catre urmatoarea problema majora: ce sa faca el cu cadavrul? Nu il putea lasa in baie, asta era clar.
A ridicat-o pe sus si a scos-o din benzinarie pana la marginea padurii. Acolo a lasat-o jos si a inceput s-o tarasca de par intr-un tufis cat mai departat. Cu putin noroc, animalele aveau s-o manance inainte ca el sa ucida iar.

luni, 10 septembrie 2012

Istoria crimei din benzinarie I

Daca ar trebui sa spun o poveste de groaza la un foc de tabara, as alege-o pe a  Ninei. Povestea ei e cam asa:

Vineri noapte, aproximativ ora 3. Nina iese din barul in care si-a risipit inutil ultimele 5 ore din viata. E beata manga, soseaua ii fuge de sub picioare si axul drumului parca serpuieste in fata ei. Din fata vine o luminita care se apropie din ce in ce mai repede, marindu-se. Este un tir de marfa, dar ea nu stie asta. Continua sa se apropie de el, mergand mai mult in patru labe decat in doua picioare.

Soferul tir-ului este adormit, la randul lui. A fost o zi grea pentru el. A avut de traversat tara de la un capat la altul cu o incarcatura de cateva tone, prin caldura infernala a celei mai calde zile din august. Cu ochii semi-deschisi viseaza la sotia lui care-l asteapta acasa, in halatul ei roz si subtire dintr-o matase ieftina. Ce-i drept, nu e extraordinar de atragatoare, mai ales ca in ultimii ani s-a ingrasat cateva kilograme, dar stie ca e doar a lui si o iubeste. Pana sa inchida complet ochii si sa-si imagineze sotia complet dezbracata, tir-ul deraiaza. A lovit ceva, a simtit cum un corp strain a intrat sub rotile masive ale masinii. Dar nu are curajul sa deschida portiera, sa coboare si sa vada ce s-a intamplat. Asa ca accelereaza si fuge.

Istoria crimei din benzinarie III

A lasat-o in parcarea unei benzinarii dupa ce au convenit amandoi ca asa este cel mai bine.
Cu o seara inainte intrase in tura Valentin. Lucra de aproximativ 4 luni aici si ii placea. Lumea nu oprea foate des, dar nici nu se putea plange ca sta degeaba. Salariul era mai mult sau mai putin satisfacator, dar nimic nu compensa satisfactia unei crime.
Aceste era secretul murdar pe care Vali il ascundea de la 5 ani, pasiunea sa pentru omoruri, sange, durere. A descoperit-o accidental, cand hamsterul lui [Joey] a murit. L-a gasit plin de sange la nas, apoi cu unul din cutitele vechi cu care mama lui scotea buruienile din straturile de flori i-a despicat corpul in doua. Murea de curiozitate sa stie de unde vine acel lichid rosiatic.
Peste ani, a descoperit aceeasi placere sadica, dar la intensitate crescuta cand a ucis prima fata. Era in vizita la bunici, intr-un alt oras. Nu o cunostea foarte bine, de fapt, tot ce stia era numele ei.Si l-a intiparit bine in memorie pentru ca peste ani sa-l noteze pe prima fila din carnetelul lui. Sofia...draguta pustoaica, acum aproape ca regreta ce-i facuse, dar era prea tarziu.
Era 13 august de exact 5 ore. Nu mai ucisese de exact o saptamana cand venise tipa aia blonda si aroganta care ii ceruse sa-i faca plinul noului ei BMW seria 3. Avea acel stil vulgar care se reflecta in hainele ei, in atitudinea ei si chiar in mersul usor leganat cu picioarelearuncate in fata. Aproape ca ii fusese scarba sa scape de ea. Chiar in timp ce isi lingea marsav buzele uscate intra Nina. Rosul parului ei se amesteca cu sangele care i se uscase pe fata intr-o nuanta stinsa. Hainele-i pareau sfasiate parca de animale salbatice. Vine la el, sa il roage sa-i arate baia. Iar el o cunduce pana acolo, cu acea sclipire diabolica in ochi.
A stiut ca venise timpul sa ucida din nou.

vineri, 7 septembrie 2012

Istoria crimei din benzinarie II

In bezna noptii Nina se ridica de pe asfalt. Simte cu fiecare por al pielii ei se desprinde de smoala proaspat turnata, lasand in urma straturi ale epidermei sale. Simte gustul sarat al sangelui in propria gura de parca-si clateste dintii cu el. Cateva coaste rupte si habar nu are ce e in neregula cu ea. Poate s-a speriat doar sau poate e moarta. Si atunci ar fi o stafie, o prezenta fumurie, usor incandescenta de care lumea s-ar speria usor.
Are o incercare de a se ridica din pozitia culcata in care statea, care desigur esueaza. Nu stia de ce nu poate merge, dar la gradul avansat de ebrietate in care se afla, nu se intreba si "de ce". Reuseste cumva sa ajunga pana la marginea drumului. Betiva in sant, era o imagine deplorabila a sinelui ei, lipsit de orice farama de demnitate si stima de sine. Norocul ei ca nu vedea pielea despicata pe maini si rana deschisa plina de praf. Astepta un semn al providentei care sa-i spuna ca nu ii este sortit sa moara in astfel de chinuri. Din pacate nu stia ca viitorul e plin de surprize.
Era trecut de 5 dimineata cand un Ford Shelby Mustang opreste langa ea. O vazuse de la departare atunci cand lumina puternica a farurilor ii dezvaluise pupilele. Soferul era un batran la vreo 57 de ani, cu parul usor grizonat care era in circuit prin tara. S-a gandit s-o ajute, asa ca a luat-o cu masina si a dus-o pana la prima benzinarie ca sa poata da un telefon la rude sau eventual sa sune dupa o ambulanta. Bucata de drum pe care cei doi au parcurs-o impreuna nu a fost mai lunga de 15 km. In tot acest timp in masina a fost o liniste mormantala. Sergiu (soferul) s-a abtinut sa intrebe cum a ajuns o tanara dragutica de 23 de ani, in sant, plina de vanatai si sange si mirosind a alcool de proasta calitate, iar ea s-a ferit de a da explicatii pe care oricum nu le putea formula. A fost totul ca un acord mutual ca acest subiect nu trebuie deschis.

joi, 6 septembrie 2012

Pentru ca...

Pentru ca exista atat de multe figuri de stil complexe care nu transmit nicio traire si pentru ca sunt o sumedenie de cuvinte simple care exprima mai mult...
Pentru ca viata este o continua asteptare a necunoscutului, pentru ca speranta trebuie sa existe...
Pentru ca oamenii stiu sa ofere multe, dar prea putina dragoste...
Pentru ca adevarul raneste de cele mai multe ori, indiferent de cum este spus...
Pentru ca este atat de greu sa exprimam ce simtim...
Pentru ca lumea este atat de simpla dar noi inca nu o intelegem...

miercuri, 5 septembrie 2012

Sange tipat pe pereti

Miez de noapte. Ma trezesc atat de brusc incat lovesc cu mana telecomanda ramasa pe marginea patului care zboara pana in celalalt capat al camerei facand un zgomot strident.
Pe fruntea mea broboanele de transpiratie curg siroaie. Iar mi te-ai aratat in vis...sau mai bine as spune in cosmar. Ma omorai lent cu precise mecanice lovituri de cutit. Si eu sangeram in cabina de dus, dezbracata de demnitate. Halal imagine a sinelui in oglinda, nu crezi ? Acum ca mi-ai luat si asta, nu-mi mai ramane nimic.
Te-ai oprit abia cand am tipat la tine. De fapt, nu te-ai oprit, doar am stins eu cosmarul. Sper ca daca ma culc iar, tu o sa mergi in alta casa, sa ucizi, sa-ti satisfaci pofta demonica de sange.