Epilog: Istoria crimei din benzinarie

Necunoscuta misterioasa ocupa locul 123 in carnetelul sau cu victime. Doar ca acum, ceva era in neregula. Nu mai simtea acea satisfactie de durata, chiar din contra. Se simtea ca in vid.
Nu se intrebase niciodata de ce ucidea, daca e normal sau daca ar trebui sa se opreasca. Nu se gandise la consecinte sau la zecile de familii pe care le-a distrus. Era omul momentului, al impulsului. Deciziile le lua mai mult sub semnul norocului. Dar acum era diferit, vroia sa experimenteze ceva mai "profund".
In acest moment al sau de necugetare a puns punct tuturor problemelor. Era undeva intre 2 si 3 dimineata, pe autostrada nu se vedea nici urma de masina, benzinarie era goala. Se auzea doar zgomotul produs de frigiderul produselor perisabile. Cu miscari mecanice si o privire lipsita de esenta goleste cateva bidoane de apa, le duce la pompa si le umple cu benzina. Se intoarce inauntru si incepe sa imprastie cei 50 de litri de motorina pe marfa, ghiseu, pe jos, chiar si pe el insusi. Scoate din buzunar un chibrit si ultima tigare din pachetul de Kent 8 furat din casa cu doar cateva ore in urma.
Aprinde nonsalant tigarea si arunca pe jos batul de chibrit. Intreaga incapere se aprinde. In jurul sau flacari care s-au raspandit pana la picioarele sale. Asezat pe scaunul sau astepta, ca flacarile sa-l cuprinda si pe el. Sa-l mistuie, sa-l mantuiasca de povara crimelor comise. Putin cate putin focul a cuprins fiecare bucata din el, durerea devenind insuportabila.

Locul a fost gasit de catre un sofer care oprise speriat de masa de fum si scrum de langa sosea, a fost chemata politia si s-a presupus ca era doar un angajat dement. Un nebun depresiv care dadause foc locului si din prostie fusese prins in propria capcana. Nimeni nu avea sa afle povestea acelor fete, luase cu el 123 de secrete in Iad.